În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 8 noiembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 70 de ani de la stabilirea relațiilor politico-diplomatice între România și Republica Populară Chineză.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
valoare nominală: 10 lei;
metal: argint;
titlu: 999‰;
formă: rotundă;
diametru: 37 mm;
greutate: 31,103 g;
calitate: proof;
cant: zimțat.
Aversul monedei prezintă imaginea Castelului Bran, edificiu istoric simbolic pentru România, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.
Reversul monedei redă o parte din Marele Zid Chinezesc, construcție istorică simbolică pentru Republica Populară Chineză, inscripția circulară ,,STABILIREA RELATIILOR POLITICO-DIPLOMATICE INTRE ROMANIA SI REPUBLICA POPULARA CHINEZA” și anul stabilirii relațiilor dintre cele două țări ,,1949”.
Tirajul maxim pentru această emisiune este de 500 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate este de 395,00 lei.
Monedele din argint cu tema 70 de ani de la stabilirea relațiilor politico-diplomatice între România și Republica Populară Chineză au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 18 septembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo – Română.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
valoare nominală: 10 lei;
metal: argint;
titlu: 999‰;
formă: rotundă;
diametru: 37 mm;
greutate: 31,103 g;
calitate: proof;
cant: zimțat.
Aversul monedei prezintă Statuia ,,Lupa Capitolina” (Lupoaica), simbol al latinității, adoptat și de Societatea de Cultură Macedo – Română și un fragment din statutul societății; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul monedei prezintă portretul și numele lui Calinic Miclescu, Mitropolit Primat și președinte onorific al Societății de Cultură Macedo – Română și portretul și numele lui V.A. Urechia, secretar, membri fondatori ai acesteia; inscripția în arc de cerc ,,SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA” și anul înființării societății ,,1879”.
Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate este de 350,00 lei.
Monedele din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo – Română au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Constanța, Dolj, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 27 august 2019 Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din aur și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
Caracteristici tehnice
Monede pentru colecţionare
Monedă pentru circulație
Metal/Valoare nominală
aur/500 lei
alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
Titlu
999‰
–
–
Formă
rotundă
rotundă
rotundă
Diametru
35 mm
23,75 mm
23,75 mm
Greutate
31,103 g
6,1 g
6,1 g
Grosime la chenar
–
1,9 mm
1,9 mm
Calitate
proof
proof
necirculată
Cant
neted
inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Aversul monedei din aur prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României, anul de emisiune „2019” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.
Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretul regelui Ferdinand I și inscripțiile în arc de cerc ,,FERDINAND I” și ,,INTREGITORUL”.
Tirajele acestei emisiuni numismatice sunt:
500 de bucăți pentru moneda din aur;
50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
5.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.
Preţurile de vânzare sunt:
9.340,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare;
10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare.
Monedele din aur, monedele din alamă pentru colecționare și monedele de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.
Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie, o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric: 1919, Sfârșitul Războiului de Întregire. Emisiunea este formată dintr-o coliță filatelică dantelată cu o marcă poștală a cărei valoare nominală este de 28,50 lei. Grafica alăturată imaginii mărcii poștale reproduce lucrarea care înfățișează primirea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Oradea în anul 1919. Autorul picturii aflată în Sala de Consiliu a Primăriei Oradea este Valentin Tănase.
Emisiunea marchează încetarea confruntărilor militare care au avut loc după armistițiul general din anul 1918, evenimente generate de atacurile trupelor maghiare asupra teritoriului Ardealului, care hotărâse la 1 decembrie 1918 unirea cu Regatul României.
Rezistența inamicului a obligat trupele române să avanseze până la Budapesta, unde au intrat la 6 august 1919 – dată care marchează și lichidarea forțelor armate bolșevice din Ungaria.
Pe plicul Prima Zi este reprodusă imaginea Regelui Ferdinand alături de Generalul Moșoiu, trecând în revistă Garda de Onoare în Oradea eliberată, în anul 1919.
Primul Război Mondial (1914-1918) s-a manifestat ca un conflict fără precedent în istoria omenirii, angajând 33 de state de pe cinci continente, cu peste un miliard de locuitori. El a durat 52 de luni și a provocat schimbări geopolitice fundamentale, precum și profunde modificări în viața și atitudinile popoarelor.
În vara anului 1914, gruparea Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria) s-a pronunțat pentru o revizuire radicală și violentă a puterii în Balcani, Europa și în lume. Sub pretextul asasinării prințului Franz Ferdinand de Habsburg, la Sarajevo (28 iunie 1914), Austro-Ungaria a declarat război Serbiei (28 iulie 1914). În mai puțin de o săptămână, cu toate eforturile diplomatice pentru a stopa extinderea conflictului, războiul s-a generalizat fără ca nimeni să-i bănuiască durata și mai ales consecințele.
După o perioadă de neutralitate, România a intrat în Marele Război alături de Antanta (Franța, Rusia și Marea Britanie), ca un rezultat al dorinței sale de a-și îndeplini dezvoltarea sa modernă, inaugurată cu ocazia unirii Moldovei și Munteniei la 24 ianuarie 1859 și cotinuată prin câștigarea deplinei independențe de stat în bătăliile împotriva otomanilor (1877-1878), recunoscută de Congresul de Pace de la Berlin din iunie-iulie 1878.
La 27 august 1916, Consiliul de Coroană, întrunit la Palatul Cotroceni, în prezența Regelui Ferdinand I, a declarat război Austro-Ungariei. Intrarea României în marele Război a fost unanim apreciată drept un important succes politic al Antantei.
Atacată pe mai multe fronturi, după sângeroase confruntări, armata, Guvernul României și familia Regală se retrag în Moldova stabilind un aliniament puternic de rezistență împotriva atacurilor trupelor germane. Orașul Iași devine până la finele anului 1918 a doua capitală a Regatului României.
După luptele purtate la Mărăști, Mărășești și Oituz în anul 1917, armata română rezistă eroic atacurilor inamice oprind ofensiva germană. În luna noiembrie 1918, armistițiul general pune capăt Primului Război Mondial.
Pentru România situația este total diferită. Transilvania se alătură la 1 decembrie 1918 Regatului României, după Basarabia și Bucovina. Continuarea stării de război nu a fost dorită, dar ea a fost impusă de adversarii Unirii. Acționând în legitimă apărare în urma atacurilor întreprinse de Republica Ungară a Sfaturilor (aprilie-mai și iulie-august 1919), armata română și-a învins adversarul ocupând Budapesta la 4-6 august 1919. Războiul contra trupelor bolșevice ungare este apreciat astfel de Nicolae Iorga: „La Budapesta nu am căutat să jignim mândria unui popor adesea legat în istorie cu al nostru…, ci am afirmat dreptul nostru asupra Ardealului, unde nația noastră se sprijină pe vechimea de locuință, pe preponderența numerică, pe necesitatea geografică și mai ales pe voința liber exprimată a majorității locuitorilor săi, azi cetățeni egal îndreptățiți ai statului român”.
Romfilatelia mulțumește Arhivelor Naționale ale României, Arhivelor Militare Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Muzeului Național de Istorie al României și Primăriei Oradea, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiunii de mărci poștale.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 1 aprilie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
valoare nominală: 10 lei;
metal: argint;
titlu: 999‰;
formă: rotundă;
diametru: 37 mm;
greutate: 31,103 g;
calitate: proof;
cant: zimțat.
Aversul monedei prezintă portretele și numele regelui Ferdinand I (în dreapta) și prim-ministrului Ion I.C. Brătianu (în stânga), în vremea cărora România a adoptat calendarul gregorian, două citate din actul normativ: ,,Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.” și ,,Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.”, titulatura actului normativ ,,Decret-Lege 1053/1919”, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul monedei redă reprezentarea unui ceas astronomic și inscripţia circulară „100 DE ANI DE LA ADOPTAREA CALENDARULUI GREGORIAN”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 350,00 lei.
Monedele din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
