Emisiuni filatelice – Colectii si antichitati Romania

Primul Timbru Poștal din Lume: O Călătorie prin Istoria și Valoarea lui Actuală

În lumea fascinantă a colecționării de timbre poștale, un loc aparte este rezervat primului timbru din lume. Această mică bucată de hârtie, cunoscută sub numele de Penny Black, a revoluționat modul în care corespondența era expediată și a avut un impact semnificativ asupra istoriei poștale. Acest articol va explora originea, evoluția și valoarea actuală a Penny Black în cadrul licitațiilor de colecționare.

I. Originea și Lansarea Penny Black:

Primul timbru poștal din lume, Penny Black, a fost emis de Marea Britanie în mai 1840. A fost o inovație introdusă de Sir Rowland Hill, un funcționar poștal britanic. Până în acel moment, expedierea corespondenței era complexă și adesea costisitoare, cu tarife variabile în funcție de distanță și greutate.

Penny Black a fost proiectat de artistul Sir Henry Corbould și a fost tipărit într-o nuanță de negru. Pe timbru se regăsește portretul Reginei Victoria la vârsta de 15 ani. Acest timbru poștal a avut o valoare fixă de un penny și a fost emis fără inscripții, într-un efort de a simplifica procesul de taxare.

II. Cum a Aparut și Cum a Fost Folosit:

Penny Black a fost o inovație majoră în domeniul poștal. O caracteristică revoluționară a acestui timbru a fost utilizarea unui sistem preplătit. Înainte de apariția Penny Black, destinatarii plăteau pentru primirea corespondenței, iar costurile erau în funcție de distanță și greutate. Odată cu introducerea timbrului, expeditorii achitau taxele poștale în avans prin aplicarea timbrului pe plic sau pachet.

Această inovație a facilitat procesul poștal, reducând timpul și costurile asociate cu expedierea scrisorilor. Penny Black a contribuit la dezvoltarea unui sistem poștal mai eficient și a devenit un model pentru țările din întreaga lume care au adoptat ulterior această practică.

III. Valoarea Actuală la Licitații:

Datorită statusului său istoric și a faptului că este primul timbru din lume, Penny Black este una dintre cele mai căutate și valoroase piese în colecționarea de timbre. Valoarea sa depinde de mai mulți factori, inclusiv starea de conservare, culoarea și dacă are sau nu marginea originală (margini intatte).

La licitații specializate în colecționarea de timbre, un Penny Black bine conservat și cu margini intacte poate atinge sume semnificative. Existența unui Penny Black autentic și în stare bună de conservare reprezintă un adevărat trofeu pentru colecționarii de timbre și este adesea considerat un simbol al istoriei poștale.

Ultima licitatie la care un astfel de timbru a aparut a fost in 2021 la casa de licitatii Sotheby’s cu o valoare estimata intre 4 si 6 milioane lire. Licitatia s-a incheiat fara a fi adjudecat.

The Wallace Document. The World’s First Postage Stamp: The Earliest Known Example of the 1840 Penny Black

https://www.sothebys.com/en/buy/auction/2021/treasures-2/the-wallace-document-the-worlds-first-postage

Concluzie:

Penny Black rămâne un simbol istoric al inovației în domeniul poștal și al colecționării de timbre. Deși a fost emis acum peste 180 de ani, primul timbru din lume continuă să fascineze și să inspire colecționari din întreaga lume. Valoarea sa nu se măsoară doar în termeni financiari, ci și în contribuția sa la evoluția modului în care comunicăm și trimitem corespondență. Cu fiecare exemplar, Penny Black reprezintă o fereastră către trecut și o piesă de colecție cu adevărat remarcabilă.

Emisiune filatelica: 300 DE ANI DE LA MARTIRIUL SFINȚILOR BRÂNCOVENI

„Fă binele și orice ți se va întâmpla, el nu piere. Oricât ai fi de prigonit, ori în ce chip ți s-ar isprăvi viața, chiar îți vine ceasul; dacă nu al fericirii,măcar al rugăciunilor recunoscătoare pe mormântul tău. Soarta lui Brâncoveanu, slăvit până și acolo unde sângerase și vădit cu cele mai mari laude chiar și acolo unde stătuse două veacuri ascuns, o spune îndestul!” Nicolae Iorga

Domnitorul martir și sfânt Constantin Brâncoveanu descindea după tată din Boierii Brâncoveni, iar după mamă (jupâneasa Stanca) din vestita familie a Cantacuzinilor. Tatăl său, Matei, zis Papa Brâncoveanu, moare într-o luptă de apărare a Dealului Mitropoliei în anul 1655, în timpul răscoalei unui regiment de lefegii străini. Grija pentru copilul de numai un an este preluată de stolnicul Constantin Cantacuzino, care se întorsese de la studii din Italia (Padova).

În timpul domniei unchiului său, Șerban Cantacuzino, tânărul viitor domn Constantin Brâncoveanu obține prima dregătorie (al doilea postelnic) la vârsta de 18 ani. Urmează mai apoi parcurgerea unor trepte ierarhice cum au fost logofăt, mare agă, ispravnic de scaun (la 26 de ani) și, după numai un an, mare postelnic. La moartea domnitorului Șerban Vodă, boierii, împreună cu Înalta Poartă de laIstanbul, îl confirmă ca domn. Era anul 1688, când Brâncoveanu avea 34 de ani.

La vârsta de 20 de ani (anul 1674) se căsătorise cu Maria, nepoată de fiu a fostului domn, Antonie Vodă din Popești. Cu soția sa, viitorul domnitor a avut 11 copii: patru băieți și șapte fete.

Cunoscător al limbilor turcă, greacă și slavonă, s-a manifestat ca o personalitate recunoscută și activă pe plan european, asigurând pe timpul domniei lui de 26 de ani (1688-1714) o epocă de binefaceri pentru Țara Românească în toate domeniile.

Moștenirea domniei lui Constantin Brâncoveanu se trage din ceea ce a reprezentat el ca personalitate de prim rang: om politic, diplomat, gospodar, reformator, sprijinitor al culturii, însemnat ctitor de așezăminte și de școală, creator de epocă și de stil („stilul brâncovenesc”), domn creștin și martir al neamului românesc.

Sub cârmuirea lui Vodă Brâncoveanu se remarcă o epocă de renaștere culturală, din care se desprinde vizibil Academia Domnească din București, înființată de Șerban Cantacuzino, dar reorganizată de noul domn. Aici se predau cunoștințe umaniste și științifice, având prezenți la cursuri și tineri din alte țări. Stilul brâncovenesc în domeniul învățăturii este exprimat prin sintagmele „setea de carte” sau „chemarea spre învățătură”. În domeniul artei apar schimbări vizibile mai ales în arta aurarilor și argintarilor care îmbrăcau cărțile de mare valoare, arta gravorilor care ilustrau tipăriturile, pictura, în care excelează Pârvu Mutu Zugravul, „zugravul zugravilor” epocii brâncovenești.

Stilul brâncovenesc în arhitectură îl regăsim la bisericile de la Mănăstirile Hurezi, Râmnicu Sărat, Doicești și Sfântul Gheorghe Nou din București. La construcțiile laice stilul se evidențiază la Palatul de la Potlogi, la cel de la Mogoșoaia și la ansamblul refăcut al Curții Vechi.

În anul 1714, în ajunul sărbătorilor de Paști, domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost ridicat de un trimis al Înaltei Porți și dus la Constantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, cu cumnatul său Sfetnicul Ianache Văcărescu și o parte din avere.

Închiși în sinistra închisoare Yedikule, Istanbul, vreme de patru luni, au fost supuși la chinuri și îndemnați să renunțe la creștinism pentru a recăpăta libertatea. Refuzul domnitorului a fost pedepsit de Sultan cu condamnarea la moarte. În ziua de 15 august 1714, când împlinea 60 de ani, domnitorul împreună cu sfetnicul și cei patru fii ai săi au fost executați prin decapitare. Trupurile lor aruncate în mare au fost recuperate de creștini și îngropate în insula Halki. De aici, după multe și periculoase încercări, în anul 1720, Doamna Maria, văduva voievodului martir, a recuperat rămășițele soțului ei și le-a depus la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.

Pentru credința lor neabătută, pentru modul exemplar în care au înfruntat moartea rămânând creștini până la capăt, în anul 1992 Biserica Ortodoxă Română i-a trecut pe cei șase martiri în rândul Sfinților.

Mărcile poștale ale emisiunii 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni aduc un omagiu sacrificiului suprem al Sfântului Constantin Brâncoveanu, cel care rămâne în istoria neamului și în conștiința românilor ca ultimul domnitor al evului mediu, primul domnitor al epocii moderne și „Apusul de soare” al domnilor Basarabi.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei reproduce imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu într-o gravură de epocă, alături de efigia Domnitorului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei este ilustrată icoana din Biserica Mănăstirii Hurezi, care îi înfățișează pe Sfinții Martiri Brâncoveni, alături de Ianache Văcărescu.

Timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează imaginea clădirii Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Bucuresti, lăcaș voievodal Brâncovenesc, reprodusă după o litografie din sec. al XIX-lea reprezentând lăcașul de cult, aceasta fiind ultima ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și adăpostind mormântul cu moaștele acestuia.

Romfilatelia aduce respectoase mulțumiri Preafericirii Sale Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopiei Bucureștilor, Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București și Mănăstirii Hurezi pentru binecuvântarea și sprijinul documentar oferite la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Data de aparitie: 2014-08-16

Explorând Istoria Orașului Stalin, Cunoscut Azi ca Brașov, prin Emisiunile Filatelice

De la Orașul Stalin la Brașov: O Călătorie prin Timbru în Istoria și Cultura României

În inima ținuturilor montane ale României, într-o vale încântătoare, se găsește orașul cu o istorie încărcată de transformări și cultură bogată – Brașov. Cunoscut în trecut ca „Orașul Stalin,” acest loc a pășit pe calea evoluției pentru a deveni un centru cultural și istoric vital. O privire atentă la emisiunile filatelice din trecut și prezent ne dezvăluie poveștile acestui oraș și cum și-a croit drum spre identitatea sa contemporană.

1. Orașul Stalin – Transformarea Toponimică

În 1950, în timpul regimului comunist, orașul a fost redenumit „Orașul Stalin” pentru a marca influența sovietică și cultul personalității liderului sovietic Iosif Stalin. Această perioadă a avut un impact semnificativ asupra vieții cotidiene și asupra istoriei orașului.

2. Emisiunile Filatelice – Mărturii Istorice în Timbre

Emisiunile filatelice sunt mici opere de artă cu o mare semnificație istorică. Timbrele emise în timpul perioadei „Orașul Stalin” pot prezenta portrete ale liderului sovietic, simboluri comuniste și scene reprezentative ale epocii.

3. Întoarcerea la Identitatea Culturală – Numele Brașov

În 1960, în timpul procesului de destalinizare și după înlăturarea lui Stalin din denumirea orașului, acesta a fost redenumit Brașov. Această schimbare a reprezentat o întoarcere la rădăcinile culturale și istorice ale regiunii.

4. Emisiunile Filatelice Actuale – Călătorii în Trecut prin Timbre

Emisiunile filatelice moderne pot reflecta aceste schimbări istorice prin intermediul designului și subiectului ales. Timbrele cu imagini ale Brașovului ar putea cuprinde repere istorice și culturale, precum Turnul Alb, Biserica Neagră și Piața Sfatului.

5. Brașovul – Păstrător al Istoriei și Culturii

Astăzi, Brașovul este un oraș vibrant, care îmbină istoria cu modernitatea. Colecționarii de timbre și pasionații de istorie pot găsi în colecțiile lor timbre care să prezinte această evoluție și schimbare a orașului în timp.

6. Emisiuni Filatelice Tematice – Călătorii Imaginare

Emisiunile filatelice tematice pot explora istoria și cultura Brașovului în mod detaliat, abordând subiecte precum arhitectura, evenimentele culturale și personalitățile marcante.

În concluzie, emisiunile filatelice sunt ferestre către istoria și cultura orașului, prezentând transformările prin care a trecut de-a lungul anilor. De la perioada „Orașul Stalin” la redobândirea numelui său tradițional, Brașovul este un exemplu viu de evoluție culturală și istorică. Cu fiecare timbru, pasionații pot călători înapoi în timp pentru a înțelege schimbările prin care a trecut acest oraș fermecător.

Cele mai falsificate timbre românești: Amenințările din lumea filateliei

Filatelia, pasiunea pentru colecționarea și studierea timbrelor, este un domeniu captivant și plin de surprize. Cu toate acestea, în lumea filateliei există și pericolele falsificărilor. În acest articol, vom explora cele mai falsificate timbre românești și riscurile asociate acestora.

Timbrul „Cap de bour” din 1858: Acesta este unul dintre primele timbre emise în România și reprezintă o piesă de colecție extrem de valoroasă. Din cauza valorii sale înalte, timbrul „Cap de bour” este o țintă preferată pentru falsificatori. Falsurile pot varia în calitate și nivel de detaliu, iar cumpărătorii trebuie să fie vigilenți și să apeleze la expertiză pentru a se asigura de autenticitatea timbrului.
Timbrul „Principele Carol I” din 1865: Această emisiune, reprezentând portretul Principele Carol I, este una dintre cele mai importante din istoria poștală a României. Falsificările acestui timbru sunt întâlnite pe piață, iar colecționarii trebuie să fie atenți la detalii precum gravurile și perforațiile autentice.
Timbrul „Uniunea Bucovinei cu România” din 1919: Acest timbru marchează un moment semnificativ în istoria României, unind teritoriul Bucovinei cu țara. Falsurile acestui timbru sunt întâlnite frecvent și pot fi dificil de identificat fără expertiză adecvată. Colecționarii trebuie să acorde atenție detaliilor autentice și să evite achizițiile din surse neconfirmate.
Timbrul „Mihai Viteazul” din 1941: Acest timbru comemorează figura istorică a lui Mihai Viteazul și este considerat un simbol al mândriei naționale. Falsurile acestui timbru sunt întâlnite pe piață și pot fi realizate cu mare migală pentru a imita aspectul autentic. Verificarea autenticității prin intermediul experților în filatelie este esențială pentru evitarea înșelăciunilor.
Timbrul „Regele Mihai I” din 1948: Emis în timpul domniei regelui Mihai I, acest timbru este valoros și căutat de colecționari. Falsurile acestui timbru pot fi întâlnite pe piață și pot varia în calitate și nivel de detaliu. Detaliile autentice, cum ar fi perforațiile și tiparul de imprimare, trebuie examinate cu atenție pentru a distinge autenticitatea timbrului.

Concluzie: Lumea filateliei aduce cu sine plăcerea de a colecționa și descoperi timbre, dar și riscuri asociate falsificărilor. Cele mai falsificate timbre românești, precum „Cap de bour” din 1858, „Principele Carol I” din 1865 sau timbrul „Mihai Viteazul” din 1941, necesită atenție și expertiză pentru a distinge autenticitatea. Colecționarii pasionați ar trebui să se informeze în mod constant și să apeleze la experți în filatelie pentru a-și proteja colecțiile și a se bucura de autenticitatea timbrelor românești.

EXPOZIȚIA FILATELICĂ INTERNAȚIONALĂ IBRA 2023

Cu ocazia unui eveniment filatelic așteptat de colecționari, Expoziția IBRA 2023, Romfilatelia introduce în circulație joi, 25 mai, emisiunea mărci poștale „Expoziția Filatelică Internațională IBRA 2023”.

Expoziția cu caracter mondial, IBRA 2023, organizată sub patronajul Federației Internaționale de Filatelie (FIP), va fi deschisă la Messe Essen (Târgul Essen), Germania, în perioada 25-28 mai 2023. Scopurile definite ale evenimentului au în vedere: promovarea relațiilor de prietenie și menținerea unei strânse cooperări între filateliștii și colecționarii de timbre din întreaga lume precum și promovarea filateliei la cel mai înalt nivel internațional. Și-au anunțat participarea peste 750 de expozanți din întreaga lume, care vor prezenta aproximativ 3350 de panouri de expunere. Secțiuni speciale vor fi organizate cu „Bijuteriile filateliei germane” și cu exponate reprezentând rarități mondiale, cum sunt primele timbre emise în coloniile britanice.

Romfilatelia, prezentă la Târgul de la Essen, va pune la dispoziția pasionaților de filatelie emisiunea dedicată evenimentului (Expoziția Filatelică Internațională IBRA 2023) alături de serii de timbre din alte emisiuni cu tematici apreciate de colecționari.

Emisiunea de mărci poștale Expoziția Filatelică Internațională IBRA 2023 reunește trei produse filatelice de excepție: o marcă poștală, o coliță filatelică dantelată și un bloc de colecție cu două mărci poștale nedantelate (timbrul emisiunii și timbrul coliței filatelice).

Marca poștală, cu valoarea nominală de 11 lei, reproduce sigla oficială a Expoziției IBRA 2023, versiunea germană, alături de grafica tradițională a mărcilor poștale tipărite cu ajutorul plăcilor metalice realizate de artiști gravori în perioada de după 1872, când a fost înființată Fabrica de Timbre din România. Până în 1876, imprimarea s-a realizat în Franța.

Timbrul coliței (valoarea nominală 34 lei) adaugă la grafica mărcii poștale efigia Regelui Carol I, imprimată după plăci gravate artistic, pe prima marcă poștală tipărită la Fabrica de Timbre (1876). Fundalul coliței, realizat ca un plic de corespondență de epocă, conferă produsului o prețiozitate aparte. De menționat că toate mărcile poștale ale emisiunii au elemente grafice identificabile în lumină ultravioletă.

Blocul de colecție, (înseriat), cu cele două mărci poștale nedantelate, include în grafica lui stema regală a României și un fragment al textului unei scrisori adresată de Regele Carol I (la 3 mai 1891) Președintelui Consiliului de Miniștri Emanoil Florescu, în vederea obținerii unui sprijin concret privind realizarea proiectului care avea în vedere Fundația Universitară „Carol I” (cunoscută astăzi și ca Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”). Semnătura (reprodusă) Regelui Carol I conferă produsului un caracter de noblețe oficială.

Minicolile și colile uzuale de poștă, reproduc alături de timbre, vignete interesante pentru orice colecționar pasionat.

Romfilatelia mulțumește reprezentanților Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.