Evaluarea monedelor și bancnotelor este o activitate esențială în lumea numismatică, care implică determinarea valorii și autenticității acestor obiecte de colecție. Evaluarea corectă și precisă a monedelor și bancnotelor necesită cunoștințe specializate și experiență în domeniul numismaticii, iar pentru aceasta există evaluatori specializați. În acest articol, vom explora rolul și importanța evaluătorilor de monede și bancnote.
Evaluarea monedelor și bancnotelor poate fi realizată de către colecționari experimentați sau de către profesioniști numiți evaluatori. Evaluatorii sunt persoane cu o vastă expertiză în numismatică, care au acumulat cunoștințe solide despre monede, bancnote, istoria monetară și caracteristicile distinctive ale acestora. Ei sunt adesea membri ai asociațiilor numismatice și au acces la resurse și publicații specializate pentru a-și menține cunoștințele actualizate.
Rolul principal al evaluătorilor de monede și bancnote este acela de a stabili autenticitatea și calitatea obiectelor de colecție. Evaluarea se bazează pe diferite aspecte, precum aspectul general, gradul de uzură, presiunea de gravare, mărimea, greutatea și materialele utilizate în fabricarea monedelor sau bancnotelor. Evaluarea este realizată în conformitate cu standardele internaționale și criteriile de evaluare specifice fiecărei piese.
Un evaluator de monede și bancnote trebuie să fie familiarizat cu diferitele tipuri de monede și bancnote emise de diverse țări și perioade de timp. Aceștia trebuie să fie la curent cu caracteristicile distinctive ale monedelor și bancnotelor rare și să poată identifica eventualele falsuri sau modificări. De asemenea, evaluarea poate implica și stabilirea valorii pieței a obiectelor de colecție în funcție de cerere și ofertă, raritate, calitate și alte factori relevanți.
Evaluarea corectă a unei monede sau bancnote poate avea un impact semnificativ asupra valorii acesteia. O evaluare precisă și bine fundamentată poate determina prețul de vânzare sau de cumpărare al unui obiect de colecție și poate oferi colecționarilor sau investitorilor informațiile necesare pentru luarea deciziilor corecte. În plus, evaluarea profesională poate contribui la prevenirea înșelătoriilor și falsificărilor în piața numismatică.
Pentru a deveni un evaluator de monede și bancnote, este necesară o pregătire și instruire adecvată în domeniul numismaticii. Există instituții și asociații numismatice care oferă programe de formare și certificare pentru evaluatori. Aceste programe includ studiul teoretic și practic al monedelor și bancnotelor, metode de evaluare și autentificare, precum și aspecte etice și legale ale activității de evaluare.
În concluzie, evaluarea monedelor și bancnotelor este un proces esențial în lumea numismaticii. Evaluatori specializați joacă un rol crucial în determinarea autenticității și valorii obiectelor de colecție. Cunoștințele și expertiza lor în domeniul numismaticii permit identificarea falsurilor și a modificărilor, precum și evaluarea corectă a prețului de piață. Pentru colecționari și investitori, consultația și serviciile oferite de evaluatori profesioniști pot fi extrem de valoroase în gestionarea colecțiilor lor și în luarea deciziilor informate.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 decembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din argint și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
Caracteristici tehnice
Monede pentru colecţionare
Monedă pentru circulație
Metal/Valoare nominală
argint/10 lei
alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
Titlu
999‰
–
–
Formă
rotundă
rotundă
rotundă
Diametru
37 mm
23,75 mm
23,75 mm
Greutate
31,103 g
6,1 g
6,1 g
Grosime la chenar
–
1,9 mm
1,9 mm
Calitate
proof
proof
necirculată
Cant
zimțat
inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Aversul monedei din argint prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „10 LEI”.
Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019”, valoarea nominală „50 BANI” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.
Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „50 BANI”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară ,,REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele „1989”.
Tirajele sunt:
500 de bucăți pentru moneda din argint;
50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
10.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.
Preţurile de vânzare sunt:
355,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate;
10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare.
Monedele din argint, monedele din alamă pentru colecționare și monedele de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.
Avers: reprezentarea aversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.
Revers: reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 1 decembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.
Moneda din aur va avea următoarele caracteristici:
metal: aur;
valoare nominală: 10 lei;
titlu: 999‰;
formă: rotundă;
diametru: 13,92 mm;
greutate: 1,224 g;
calitate: proof;
cant: zimțat.
Aversul monedei redă reprezentarea aversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.
Reversul monedei redă reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.
Bancnota va avea următoarele caracteristici:
dimensiuni: 147×82 mm, cu o toleranţă de ± 1 mm;
culoare predominantă: albastru;
imprimată în tehnică mixtă plană/în relief, pe suport de polimer.
Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă, în prim-plan, portretul lui Ion I.C. Brătianu, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv „ION I.C. BRĂTIANU 1864-1927”, iar în centru, o imagine a plăcii Ordinului Carol I, ordin pe care Ion I.C. Brătianu l-a primit în anul 1922. În plan secund, în zona centrală, se află o imagine de interior a Ateneului Român.
Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre, „100”, în partea centrală, jos, pe orizontală, pe două rânduri, în litere, „LEI UNA SUTĂ”, în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTĂ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre, „100”.
În partea centrală, stânga sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.
Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere.
Data punerii în circulaţie, respectiv „1 decembrie 2019”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei.
Pe fondul bancnotei, sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: în stânga, o imagine de epocă a fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei și, central, o imagine a reversului însemnului Ordinului Carol I.
În partea de jos a bancnotei este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul: „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”.
Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale, „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, iar sigla BNR este poziţionată în dreapta sus şi în stânga jos.
În partea centrală, dreapta sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.
Valoarea nominală este imprimată astfel: pe verticală în stânga sus și în centru jos, în cifre, „100”, pe orizontală, în stânga sus, în zona seriei și în dreapta jos, tot în cifre, „100”, și în stânga jos, în litere, „UNA SUTĂ LEI”.
Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Seria şi numărul bancnotei sunt tipărite cu litere şi cifre, în două culori, roşu şi negru, astfel: în stânga pe orizontală, cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare şi în dreapta pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.
În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include următoarele elemente de siguranţă destinate publicului:
Elemente de siguranţă vizibile pe ambele fețe ale bancnotei, incluse în substratul de polimer:
o fereastră transparentă complexă, pe verticală, care conţine:
în centru, portretul lui Ion I.C. Brătianu realizat în tehnică multiton;
în partea superioară, o reprezentare grafică a reversului însemnului Ordinului Carol I, care are în mijloc un element vizibil doar la privirea contra unei surse punctiforme de lumină;
în jurul zonei centrale, precum și în partea superioară și inferioară a ferestrei transparente, elemente grafice realizate cu cerneală optic variabilă (albastru-verde), care își schimbă culoarea în funcție de unghiul sub care sunt privite;
filigran, reprezentând un fragment din placa Ordinului Carol I şi sigla BNR, vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
fir de siguranță magnetic, care include în negativ microtextul „ROMÂNIA 100”, citibil din patru direcții diferite;
În plus, vizibile numai pe revers, sunt elemente grafice de dimensiuni diferite realizate cu cerneală albastră iridescentă, care conțin în negativ valoarea nominală „100”.
Elemente de siguranţă adăugate prin imprimare:
imprimare în relief, detectabilă prin palpare:
pe aversul bancnotei, portretul lui Ion I.C. Brătianu, stema României, imaginea plăcii Ordinului Carol I, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre şi litere, elementul embosat „100” din fereastra transparentă și textul pe două rânduri „LEI UNA SUTĂ”, tipărit cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diferite unghiuri de înclinare;
pe reversul bancnotei, fostul palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei, imaginea reversului însemnului Ordinului Carol I, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, sigla BNR, dreptunghiul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre pe verticală, în stânga sus și pe orizontală în dreapta jos și în litere pe orizontală, în stânga jos și textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”;
imagine latentă: pe reversul bancnotei, inscripția „BNR” aflată pe imaginea fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei, deasupra ușilor de la intrare, vizibilă când bancnota se privește sub diferite unghiuri de înclinare;
element de suprapunere avers-revers: o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român. Suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
microperforații laser: valoarea nominală „100” amplasată în zona centrală, pe direcție verticală;
liniatură antiscaner și anticopiere: pe zonele libere din stânga și din dreapta, pe ambele fețe ale bancnotei;
design securizat cu imprimare plană în iris: pe avers, sus în centru, și pe revers, jos în centru.
Atât pe aversul, cât și pe reversul bancnotei se regăsesc, suplimentar, și elemente de siguranţă adăugate prin imprimare, detectabile cu aparatură specială, respectiv:
microtext imprimat plan:
pe avers: „BNR”, dedesubtul și deasupra jumătății stângi a portretului lui Ion I.C. Brătianu;
pe revers: „BNR” imprimat în negativ, în medalionul stilizat.
microtext în relief:
pe avers: „BANCA NATIONALA A ROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune și „BNR” în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, în stânga jos;
pe revers: „BNR” în dreptunghiul din partea stângă şi în cifrele reprezentând valoarea nominală, din partea dreaptă.
imprimare cu cerneală vizibilă în lumină ultravioletă pe revers:
imagine gen timbru cu valoarea nominală a bancnotei în cifre, în stânga, pe orizontală „100”, cu luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă;
seria şi numărul bancnotei în stânga, pe orizontală, în culoare roşie, cu luminiscență oranj în lumină ultravioletă şi în dreapta, pe verticală, în culoare neagră, care prezintă luminiscenţă galben-verzuie în lumină ultravioletă;
magnetism: seria şi numărul bancnotei imprimate cu cerneală neagră.
Tirajele aprobate pentru aceste emisiuni numismatice sunt:
moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 – 1.000 monede;
bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu – 30.000 bancnote.
Moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, ambalată în capsule de metacrilat transparent, va fi însoţită de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu, va fi inclusă într-un pliant de prezentare.
Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, inclusiv broșura de prezentare este de 440,00 lei.
Preţul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu este de 150,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.
Moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedei din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și a bancnotei aniversare pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
