Colectii si antichitati Romania
Numismatica, filatelie, arta si investitii
Clasicele obligatiuni CEC emise de banca in perioada anilor 1970 ar putea fi rascumparate de catre aceasta la o valoarea mult mai mare ca aceea a unor simple obiecte de colectie. Exista un proces castigat la o instanta din Bucuresti in anul 2012, din care reiese ca CEC Bank a fost obligata la plata acestora conform unei evaluari ale caror detalii au fost postate pe blogul/site-ul avocatului Eugen Titu.
Puteti citi mai jos si motivarea instantei si toate detaliile.
Cum „Made in China” e deja in toate casele din lume, „bancherii” de acolo au reusit sa produca replici pentru monedele de 1 leu 1952 si 2 lei 1952.
Mai jos va prezint cateva imagini cu replicile si cu originalul:
Aceeasi situatie si la piesa de 1 leu 1952. Puteti gasi replica aici.
Ca reper de identificare, la piesa de 1 leu, se poate vedea cum este scris numele gravorului, H. IONESCU, pe replica nu se prea intelege in schimb pe original este foarte clar.
La piesa de 2 lei 1952m se poate vedea la cifra 2 (2 lei) coada cifrei ff subtire la replica si pe spatele monedei se disting boabele de pe stiulete intr-o forma nenaturala, paralele pe randuri.
Pentru colectionarii incepatori, se poate verifica pe Aliexpress pretul fiind de 1.5-2$ bucata!Acestea au fost puse la vanzare in decembrie pe
Aliexpress deci cel mai probabil vor incepe sa apara prin targuri, forumuri, site-urile de anunturi si paginile de facebook din ianuarie- februarie 2019.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 01 iulie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman.
Sursa: Bnro.ro
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
| Metal/valoare nominală | Aur/100 lei | Argint/10 lei | Tombac cuprat/1 leu |
|---|---|---|---|
| Titlu | 900‰ | 999‰ | – |
| Formă | rotundă | rotundă | rotundă |
| Diametru | 21 mm | 37 mm | 37 mm |
| Greutate | 6,452 g | 31,103 g | 23,5 g |
| Calitate | proof | proof | proof |
| Cant | zimţat | zimţat | zimţat |
Aversul monedei din aur redă clădirea Sfatului Țării din Chișinău unde, la 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în prezența unei delegații românești condusă de premierul Alexandru Marghiloman; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din argint redă clădirea Sfatului Țării din Chișinău unde, la 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în prezența unei delegații românești condusă de premierul Alexandru Marghiloman; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă clădirea Sfatului Țării din Chișinău unde, la 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în prezența unei delegații românești condusă de premierul Alexandru Marghiloman; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretul lui Alexandru Marghiloman, inscripția în arc de cerc „ALEXANDRU MARGHILOMAN” și anii între care a trăit „1854” și „1925”.
Tirajul acestei emisiuni este de 300 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat).
Preţul de vânzare pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) este de 2.090,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare.
Monedele din aur, argint şi tombac cuprat cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Pentru rezervarea pieselor numismatice în vederea achiziționării puteți utiliza acest Formular.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 07 ianuarie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), o monedă din argint și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
| Caracteristici tehnice | Set 3 monede | Monedă | Monedă pentru colecționare | ||
|---|---|---|---|---|---|
| Metal | aur | argint | tombac cuprat | argint | alamă Cu80Zn15Ni5 |
| Valoare nominală | 100 lei | 10 lei | 1 leu | 10 lei | 50 bani |
| Titlu | 900‰ | 999‰ | – | 999‰ | – |
| Formă | rotundă | rotundă | rotundă | rotundă | rotundă |
| Diametru | 21 mm | 37 mm | 37 mm | 37 mm | 23,75 mm |
| Greutate | 6,452 g | 31,103 g | 23,5 g | 31,103 g | 6,1 g |
| Grosime la chenar | – | – | – | – | 1,9 mm |
| Calitate | proof | proof | proof | proof | proof |
| Cant | zimţat | zimţat | zimţat | zimțat | inscripționat cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte |
Aversul monedei din aur redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din argint redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat și alamă) prezintă o compoziție ce conține logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și inscripția circulară ,,PRESEDINTIA ROMANIEI LA CONSILIUL UNIUNII EUROPENE”.
Tirajul este de:
Preţurile de vânzare sunt:
Monedele din aur, argint, tombac cuprat și monedele din alamă, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur, argint, tombac cuprat și a monedelor din alamă, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Sursa: www.bnro.ro
Cu ocazia preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Romfilatelia introduce în circulație, vineri, 04 ianuarie 2019, emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment deosebit de important pentru țara noastră.
România a început drumul său către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de Asociere a României. Țara noastră depunea oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte șase state.
Negocierile au fost deschise la data de 15 februarie 2000 și au fost încheiate, la nivel tehnic, în cadrul Conferinței de Aderare la nivel ministerial, din 14 decembrie 2004. Decizia a fost confirmată de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004.
La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană de către cele două state și de către reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene.
Ulterior semnării, Tratatul a fost supus procesului de ratificare în toate țările membre, iar România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, România va asuma, în premieră, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene, la fiecare șase luni.
În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European, în cadrul procesului decizional.
Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului, la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe.
Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziții comune ale statelor membre.
Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi în strânsă legătură
cu evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii Europene.
Pentru asigurarea continuității activității Consiliului Uniunii Europene pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care dețin președinția lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite Trio-uri.
Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. România va deschide Trio-ul de Președinții din care mai fac parte Finlanda și Croația.
Motto-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, reprezintă un mesaj clar de susținere pentru coeziunea familiei europene, dar și pentru politicile care stimulează convergența economică, socială și teritorială.
Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 5 lei, este ilustrat logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, rezultat în urma unui concurs de creație câștigat de Ioan Dobrinescu, un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale“ din București.
Logo-ul indică o Uniune Europeană în mișcare, sigură pe sine, dinamică, dar și atașată valorilor sale. Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniune Europeană care își afirmă atașamentul față de protecția biodiversității.
Romfilatelia mulțumește Ministerului Afacerilor Externe pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
Emisiunea de mărci poștale Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va fi disponibilă începând de vineri, 04 ianuarie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 30 timbre, minicoală de 10 timbre + 5 viniete.