Emisiune numismatică cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 decembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din argint și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Caracteristici tehniceMonede pentru colecţionareMonedă pentru circulație
Metal/Valoare nominalăargint/10 leialamă (Cu80Zn15Ni5)/50 banialamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
Titlu999‰
Formărotundărotundărotundă
Diametru37 mm23,75 mm23,75 mm
Greutate31,103 g6,1 g6,1 g
Grosime la chenar1,9 mm1,9 mm
Calitateproofproofnecirculată
Cantzimțatinscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinteinscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din argint prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „10 LEI”.

Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019”, valoarea nominală „50 BANI” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.

Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „50 BANI”.

Reversul comun tuturor monedelor prezintă o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară ,,REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele „1989”.

30 de ani de la Revolutia din 1989

Tirajele sunt:

  • 500 de bucăți pentru moneda din argint;
  • 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
  • 10.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.

Preţurile de vânzare sunt:

  • 355,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate;
  • 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare.

Monedele din argint, monedele din alamă pentru colecționare și monedele de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.

Sursa: BNR

Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922

Monedă Aur

  • Valoare nominală: 10 lei;
  • Metal: Aur 999/1000;
  • Greutate: 1,224 grame;
  • Dimensiune: diametru 13.92 mm;
  • Margine: zimțată;
  • Calitate: proof;
  • Tiraj: 1000;
Avers: reprezentarea aversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.


Revers: reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.


Emisiuni numismatice având ca teme (1) Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și (2) Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 1 decembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.

Moneda din aur va avea următoarele caracteristici:

  • metal: aur;
  • valoare nominală: 10 lei;
  • titlu: 999‰;
  • formă: rotundă;
  • diametru: 13,92 mm;
  • greutate: 1,224 g;
  • calitate: proof;
  • cant: zimțat.

Aversul monedei redă reprezentarea aversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.

Reversul monedei redă reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.

Bancnota va avea următoarele caracteristici:

  • dimensiuni: 147×82 mm, cu o toleranţă de ± 1 mm;
  • culoare predominantă: albastru;
  • imprimată în tehnică mixtă plană/în relief, pe suport de polimer.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă, în prim-plan, portretul lui Ion I.C. Brătianu, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv „ION I.C. BRĂTIANU 1864-1927”, iar în centru, o imagine a plăcii Ordinului Carol I, ordin pe care Ion I.C. Brătianu l-a primit în anul 1922. În plan secund, în zona centrală, se află o imagine de interior a Ateneului Român.

Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre, „100”, în partea centrală, jos, pe orizontală, pe două rânduri, în litere, „LEI UNA SUTĂ”, în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTĂ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre, „100”.

În partea centrală, stânga sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.

Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere.

Data punerii în circulaţie, respectiv „1 decembrie 2019”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei.

Pe fondul bancnotei, sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: în stânga, o imagine de epocă a fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei și, central, o imagine a reversului însemnului Ordinului Carol I.

În partea de jos a bancnotei este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul: „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”.

Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale, „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, iar sigla BNR este poziţionată în dreapta sus şi în stânga jos.

În partea centrală, dreapta sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.

Valoarea nominală este imprimată astfel: pe verticală în stânga sus și în centru jos, în cifre, „100”, pe orizontală, în stânga sus, în zona seriei și în dreapta jos, tot în cifre, „100”, și în stânga jos, în litere, „UNA SUTĂ LEI”.

Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.

Seria şi numărul bancnotei sunt tipărite cu litere şi cifre, în două culori, roşu şi negru, astfel: în stânga pe orizontală, cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare şi în dreapta pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.

În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include următoarele elemente de siguranţă destinate publicului:

  1. Elemente de siguranţă vizibile pe ambele fețe ale bancnotei, incluse în substratul de polimer:
    1. o fereastră transparentă complexă, pe verticală, care conţine:
      • în centru, portretul lui Ion I.C. Brătianu realizat în tehnică multiton;
      • în partea superioară, o reprezentare grafică a reversului însemnului Ordinului Carol I, care are în mijloc un element vizibil doar la privirea contra unei surse punctiforme de lumină;
      • în jurul zonei centrale, precum și în partea superioară și inferioară a ferestrei transparente, elemente grafice realizate cu cerneală optic variabilă (albastru-verde), care își schimbă culoarea în funcție de unghiul sub care sunt privite;
    2. filigran, reprezentând un fragment din placa Ordinului Carol I şi sigla BNR, vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
    3. fir de siguranță magnetic, care include în negativ microtextul „ROMÂNIA 100”, citibil din patru direcții diferite;
    În plus, vizibile numai pe revers, sunt elemente grafice de dimensiuni diferite realizate cu cerneală albastră iridescentă, care conțin în negativ valoarea nominală „100”.
  2. Elemente de siguranţă adăugate prin imprimare:
    1. imprimare în relief, detectabilă prin palpare:
      • pe aversul bancnotei, portretul lui Ion I.C. Brătianu, stema României, imaginea plăcii Ordinului Carol I, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre şi litere, elementul embosat „100” din fereastra transparentă și textul pe două rânduri „LEI UNA SUTĂ”, tipărit cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diferite unghiuri de înclinare;
      • pe reversul bancnotei, fostul palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei, imaginea reversului însemnului Ordinului Carol I, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, sigla BNR, dreptunghiul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre pe verticală, în stânga sus și pe orizontală în dreapta jos și în litere pe orizontală, în stânga jos și textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”;
    2. imagine latentă: pe reversul bancnotei, inscripția „BNR” aflată pe imaginea fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei, deasupra ușilor de la intrare, vizibilă când bancnota se privește sub diferite unghiuri de înclinare;
    3. element de suprapunere avers-revers: o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român. Suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
    4. microperforații laser: valoarea nominală „100” amplasată în zona centrală, pe direcție verticală;
    5. liniatură antiscaner și anticopiere: pe zonele libere din stânga și din dreapta, pe ambele fețe ale bancnotei;
    6. design securizat cu imprimare plană în iris: pe avers, sus în centru, și pe revers, jos în centru.

Atât pe aversul, cât și pe reversul bancnotei se regăsesc, suplimentar, și elemente de siguranţă adăugate prin imprimare, detectabile cu aparatură specială, respectiv:

  1. microtext imprimat plan:
    • pe avers: „BNR”, dedesubtul și deasupra jumătății stângi a portretului lui Ion I.C. Brătianu;
    • pe revers: „BNR” imprimat în negativ, în medalionul stilizat.
  2. microtext în relief:
    • pe avers: „BANCA NATIONALA A ROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune și „BNR” în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, în stânga jos;
    • pe revers: „BNR” în dreptunghiul din partea stângă şi în cifrele reprezentând valoarea nominală, din partea dreaptă.
  3. imprimare cu cerneală vizibilă în lumină ultravioletă pe revers:
    • imagine gen timbru cu valoarea nominală a bancnotei în cifre, în stânga, pe orizontală „100”, cu luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă;
    • seria şi numărul bancnotei în stânga, pe orizontală, în culoare roşie, cu luminiscență oranj în lumină ultravioletă şi în dreapta, pe verticală, în culoare neagră, care prezintă luminiscenţă galben-verzuie în lumină ultravioletă;
  4. magnetism: seria şi numărul bancnotei imprimate cu cerneală neagră.

Tirajele aprobate pentru aceste emisiuni numismatice sunt:

  • moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 – 1.000 monede;
  • bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu – 30.000 bancnote.

Moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, ambalată în capsule de metacrilat transparent, va fi însoţită de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu, va fi inclusă într-un pliant de prezentare.

Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, inclusiv broșura de prezentare este de 440,00 lei.

Preţul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu este de 150,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

Moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedei din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și a bancnotei aniversare pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Sursa: BNR

75 de ani de la înființarea Universității de Vest din Timișoara

Monedă Argint

  • Valoare nominală: 10 lei;
  • Metal: Argint 999/1000;
  • Greutate: 31,103 grame;
  • Dimensiune: diametru 37 mm;
  • Margine: zimțată;
  • Calitate: proof;
  • Tiraj: 300;
Avers: clădirea Universității de Vest din Timișoara, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2019”.


Revers: aula Universității de Vest din Timișoara, inscripţiile în arc de cerc „UNIVERSITATEA DE VEST” și „TIMISOARA”, sigla „UVT”, anii „1944-2019” și numărul de ani aniversat ,,75 ANI”.


Emisiune numismatică cu tema 70 de ani de la stabilirea relațiilor politico-diplomatice între România și Republica Populară Chineză

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 8 noiembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 70 de ani de la stabilirea relațiilor politico-diplomatice între România și Republica Populară Chineză.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

  • valoare nominală: 10 lei;
  • metal: argint;
  • titlu: 999‰;
  • formă: rotundă;
  • diametru: 37 mm;
  • greutate: 31,103 g;
  • calitate: proof;
  • cant: zimțat.

Aversul monedei prezintă imaginea Castelului Bran, edificiu istoric simbolic pentru România, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.

Reversul monedei redă o parte din Marele Zid Chinezesc, construcție istorică simbolică pentru Republica Populară Chineză, inscripția circulară ,,STABILIREA RELATIILOR POLITICO-DIPLOMATICE INTRE ROMANIA SI REPUBLICA POPULARA CHINEZA” și anul stabilirii relațiilor dintre cele două țări ,,1949”.

Tirajul maxim pentru această emisiune este de 500 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate este de 395,00 lei.

Monedele din argint cu tema 70 de ani de la stabilirea relațiilor politico-diplomatice între România și Republica Populară Chineză au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Emisiune numismatică cu tema 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo – Română

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 18 septembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo – Română.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

  • valoare nominală: 10 lei;
  • metal: argint;
  • titlu: 999‰;
  • formă: rotundă;
  • diametru: 37 mm;
  • greutate: 31,103 g;
  • calitate: proof;
  • cant: zimțat.

Aversul monedei prezintă Statuia ,,Lupa Capitolina” (Lupoaica), simbol al latinității, adoptat și de Societatea de Cultură Macedo – Română și un fragment din statutul societății; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Reversul monedei prezintă portretul și numele lui Calinic Miclescu, Mitropolit Primat și președinte onorific al Societății de Cultură Macedo – Română și portretul și numele lui V.A. Urechia, secretar, membri fondatori ai acesteia; inscripția în arc de cerc ,,SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA” și anul înființării societății ,,1879”.

Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate este de 350,00 lei.

Monedele din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo – Română au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Constanța, Dolj, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Sursa: BNR

Emisiune numismatică și o monedă pentru circulație cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 27 august 2019 Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din aur și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul.

Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Caracteristici tehniceMonede pentru colecţionareMonedă pentru circulație
Metal/Valoare nominalăaur/500 leialamă (Cu80Zn15Ni5)/50 banialamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
Titlu999‰
Formărotundărotundărotundă
Diametru35 mm23,75 mm23,75 mm
Greutate31,103 g6,1 g6,1 g
Grosime la chenar1,9 mm1,9 mm
Calitateproofproofnecirculată
Cantnetedinscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinteinscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din aur prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României, anul de emisiune „2019” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.

Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretul regelui Ferdinand I și inscripțiile în arc de cerc ,,FERDINAND I” și ,,INTREGITORUL”.

Tirajele acestei emisiuni numismatice sunt:

  • 500 de bucăți pentru moneda din aur;
  • 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
  • 5.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.

Preţurile de vânzare sunt:

  • 9.340,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare;
  • 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare.

Monedele din aur, monedele din alamă pentru colecționare și monedele de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.

Sursa: BNRO.RO

Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie, o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric: 1919, Sfârșitul Războiului de Întregire

http://romfilatelia.ro

Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie, o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric: 1919, Sfârșitul Războiului de Întregire. Emisiunea este formată dintr-o coliță filatelică dantelată cu o marcă poștală a cărei valoare nominală este de 28,50 lei. Grafica alăturată imaginii mărcii poștale reproduce lucrarea care înfățișează primirea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Oradea în anul 1919. Autorul picturii aflată în Sala de Consiliu a Primăriei Oradea este Valentin Tănase.

Emisiunea marchează încetarea confruntărilor militare care au avut loc după armistițiul general din anul 1918, evenimente generate de atacurile trupelor maghiare asupra teritoriului Ardealului, care hotărâse la 1 decembrie 1918 unirea cu Regatul României.

Rezistența inamicului a obligat trupele române să avanseze până la Budapesta, unde au intrat la 6 august 1919 – dată care marchează și lichidarea forțelor armate bolșevice din Ungaria.

Pe plicul Prima Zi este reprodusă imaginea Regelui Ferdinand alături de Generalul Moșoiu, trecând în revistă Garda de Onoare în Oradea eliberată, în anul 1919.

Primul Război Mondial (1914-1918) s-a manifestat ca un conflict fără precedent în istoria omenirii, angajând 33 de state de pe cinci continente, cu peste un miliard de locuitori. El a durat 52 de luni și a provocat schimbări geopolitice fundamentale, precum și profunde modificări în viața și atitudinile popoarelor.

În vara anului 1914, gruparea Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria) s-a pronunțat pentru o revizuire radicală și violentă a puterii în Balcani, Europa și în lume. Sub pretextul asasinării prințului Franz Ferdinand de Habsburg, la Sarajevo (28 iunie 1914), Austro-Ungaria a declarat război Serbiei (28 iulie 1914). În mai puțin de o săptămână, cu toate eforturile diplomatice pentru a stopa extinderea conflictului, războiul s-a generalizat fără ca nimeni să-i bănuiască durata și mai ales consecințele.

După o perioadă de neutralitate, România a intrat în Marele Război alături de Antanta (Franța, Rusia și Marea Britanie), ca un rezultat al dorinței sale de a-și îndeplini dezvoltarea sa modernă, inaugurată cu ocazia unirii Moldovei și Munteniei la 24 ianuarie 1859 și cotinuată prin câștigarea deplinei independențe de stat în bătăliile împotriva otomanilor (1877-1878), recunoscută de Congresul de Pace de la Berlin din iunie-iulie 1878.

La 27 august 1916, Consiliul de Coroană, întrunit la Palatul Cotroceni, în prezența Regelui Ferdinand I, a declarat război Austro-Ungariei. Intrarea României în marele Război a fost unanim apreciată drept un important succes politic al Antantei.

Atacată pe mai multe fronturi, după sângeroase confruntări, armata, Guvernul României și familia Regală se retrag în Moldova stabilind un aliniament puternic de rezistență împotriva atacurilor trupelor germane. Orașul Iași devine până la finele anului 1918 a doua capitală a Regatului României.

După luptele purtate la Mărăști, Mărășești și Oituz în anul 1917, armata română rezistă eroic atacurilor inamice oprind ofensiva germană. În luna noiembrie 1918, armistițiul general pune capăt Primului Război Mondial.

Pentru România situația este total diferită. Transilvania se alătură la 1 decembrie 1918 Regatului României, după Basarabia și Bucovina. Continuarea stării de război nu a fost dorită, dar ea a fost impusă de adversarii Unirii. Acționând în legitimă apărare în urma atacurilor întreprinse de Republica Ungară a Sfaturilor (aprilie-mai și iulie-august 1919), armata română și-a învins adversarul ocupând Budapesta la 4-6 august 1919. Războiul contra trupelor bolșevice ungare este apreciat astfel de Nicolae Iorga: „La Budapesta nu am căutat să jignim mândria unui popor adesea legat în istorie cu al nostru…, ci am afirmat dreptul nostru asupra Ardealului, unde nația noastră se sprijină pe vechimea de locuință, pe preponderența numerică, pe necesitatea geografică și mai ales pe voința liber exprimată a majorității locuitorilor săi, azi cetățeni egal îndreptățiți ai statului român”.

Romfilatelia mulțumește Arhivelor Naționale ale României, Arhivelor Militare Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Muzeului Național de Istorie al României și Primăriei Oradea, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiunii de mărci poștale.

Emisiune numismatică cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 1 aprilie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

  • valoare nominală: 10 lei;
  • metal: argint;
  • titlu: 999‰;
  • formă: rotundă;
  • diametru: 37 mm;
  • greutate: 31,103 g;
  • calitate: proof;
  • cant: zimțat.

Aversul monedei prezintă portretele și numele regelui Ferdinand I (în dreapta) și prim-ministrului Ion I.C. Brătianu (în stânga), în vremea cărora România a adoptat calendarul gregorian, două citate din actul normativ: ,,Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.” și ,,Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.”, titulatura actului normativ ,,Decret-Lege 1053/1919”, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Reversul monedei redă reprezentarea unui ceas astronomic și inscripţia circulară „100 DE ANI DE LA ADOPTAREA CALENDARULUI GREGORIAN”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 350,00 lei.

Monedele din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Sursa: BNR.ro