Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie, o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric: 1919, Sfârșitul Războiului de Întregire

http://romfilatelia.ro

Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie, o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric: 1919, Sfârșitul Războiului de Întregire. Emisiunea este formată dintr-o coliță filatelică dantelată cu o marcă poștală a cărei valoare nominală este de 28,50 lei. Grafica alăturată imaginii mărcii poștale reproduce lucrarea care înfățișează primirea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Oradea în anul 1919. Autorul picturii aflată în Sala de Consiliu a Primăriei Oradea este Valentin Tănase.

Emisiunea marchează încetarea confruntărilor militare care au avut loc după armistițiul general din anul 1918, evenimente generate de atacurile trupelor maghiare asupra teritoriului Ardealului, care hotărâse la 1 decembrie 1918 unirea cu Regatul României.

Rezistența inamicului a obligat trupele române să avanseze până la Budapesta, unde au intrat la 6 august 1919 – dată care marchează și lichidarea forțelor armate bolșevice din Ungaria.

Pe plicul Prima Zi este reprodusă imaginea Regelui Ferdinand alături de Generalul Moșoiu, trecând în revistă Garda de Onoare în Oradea eliberată, în anul 1919.

Primul Război Mondial (1914-1918) s-a manifestat ca un conflict fără precedent în istoria omenirii, angajând 33 de state de pe cinci continente, cu peste un miliard de locuitori. El a durat 52 de luni și a provocat schimbări geopolitice fundamentale, precum și profunde modificări în viața și atitudinile popoarelor.

În vara anului 1914, gruparea Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria) s-a pronunțat pentru o revizuire radicală și violentă a puterii în Balcani, Europa și în lume. Sub pretextul asasinării prințului Franz Ferdinand de Habsburg, la Sarajevo (28 iunie 1914), Austro-Ungaria a declarat război Serbiei (28 iulie 1914). În mai puțin de o săptămână, cu toate eforturile diplomatice pentru a stopa extinderea conflictului, războiul s-a generalizat fără ca nimeni să-i bănuiască durata și mai ales consecințele.

După o perioadă de neutralitate, România a intrat în Marele Război alături de Antanta (Franța, Rusia și Marea Britanie), ca un rezultat al dorinței sale de a-și îndeplini dezvoltarea sa modernă, inaugurată cu ocazia unirii Moldovei și Munteniei la 24 ianuarie 1859 și cotinuată prin câștigarea deplinei independențe de stat în bătăliile împotriva otomanilor (1877-1878), recunoscută de Congresul de Pace de la Berlin din iunie-iulie 1878.

La 27 august 1916, Consiliul de Coroană, întrunit la Palatul Cotroceni, în prezența Regelui Ferdinand I, a declarat război Austro-Ungariei. Intrarea României în marele Război a fost unanim apreciată drept un important succes politic al Antantei.

Atacată pe mai multe fronturi, după sângeroase confruntări, armata, Guvernul României și familia Regală se retrag în Moldova stabilind un aliniament puternic de rezistență împotriva atacurilor trupelor germane. Orașul Iași devine până la finele anului 1918 a doua capitală a Regatului României.

După luptele purtate la Mărăști, Mărășești și Oituz în anul 1917, armata română rezistă eroic atacurilor inamice oprind ofensiva germană. În luna noiembrie 1918, armistițiul general pune capăt Primului Război Mondial.

Pentru România situația este total diferită. Transilvania se alătură la 1 decembrie 1918 Regatului României, după Basarabia și Bucovina. Continuarea stării de război nu a fost dorită, dar ea a fost impusă de adversarii Unirii. Acționând în legitimă apărare în urma atacurilor întreprinse de Republica Ungară a Sfaturilor (aprilie-mai și iulie-august 1919), armata română și-a învins adversarul ocupând Budapesta la 4-6 august 1919. Războiul contra trupelor bolșevice ungare este apreciat astfel de Nicolae Iorga: „La Budapesta nu am căutat să jignim mândria unui popor adesea legat în istorie cu al nostru…, ci am afirmat dreptul nostru asupra Ardealului, unde nația noastră se sprijină pe vechimea de locuință, pe preponderența numerică, pe necesitatea geografică și mai ales pe voința liber exprimată a majorității locuitorilor săi, azi cetățeni egal îndreptățiți ai statului român”.

Romfilatelia mulțumește Arhivelor Naționale ale României, Arhivelor Militare Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Muzeului Național de Istorie al României și Primăriei Oradea, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiunii de mărci poștale.